Valurile vietii (partea a III-a)

        Partea a III-a
             by Madi

Lewis veni la Cleo, care ii deschise usa si ii facu semn sa taca. Se uitara amandoi spre sufragerie, unde era Zane, dormind cu ursuletul in brate, iar pe masa - o cana goala.
Lewis facu o expresie furioasa, dar Cleo il lua de mana si il duse la ea in camera.
-Ce cauta el aici? intreba Lewis in timp ce Cleo inchidea usa.
-Pai vrea putin ajutor...
-Eu cred ca si-asa l-ati ajutat prea mult. Si acum vrea sa te atraga de partea lui.
-Lewis, doar nu vrei sa te pui in calea fericirii lui Rikki...
-Nici nu mai stiu ce sa cred. Deja te-a convins. Mai are putin si te va face si pe tine sa-l placi.
-Ce tot spui acolo? Dupa cum te porti, as zice ca de fapt vrei sa fii tu prietenul lui Rikki si ca esti gelos pe el!
-Cleo! Nu este deloc asa. Doar ca nu pot avea incredere in omul asta.
-Ei bine, de data asta chiar vrea sa ne ajute.
-Da? Si de unde stii ca nu e o capcana?
-Cand se trezeste, mergem sa-ti arat.

Rikki si Nate stateau pe nisip, la umbra copacilor. Rikki se uita incruntata la sandale, iar Nate se uita in sus, cautandu-si cuvintele.
-Ai de gand sa vorbesti sau plec? Mai am si alte treburi.
-Care treburi? se uita Nate zambind spre ea. Credeam ca de cand nu mai...
Dar zambetul ii disparu cand Rikki se incrunta la el.
-Scuze. Nu vreau sa fiu nesimtit.
-Atunci zi odata de ce m-ai chemat? Ce era asa de important?
-Pai... ai dreptate, de Zane voiam sa-ti vorbesc.

-Pff... stiam eu, ofta Rikki si dadu sa se ridice. Dar Nate o prinse de mana.
-Nu, vorbesc serios. Macar asculta-ma.
-Bine, dar spune-ti repede discursul si pleaca.
-Rikki... eu nu l-am mai vazut niciodata in starea asta.
-Ce stare? De inconstienta?
-Trebuie sa ma crezi. Eu sunt cel mai apropiat prieten al lui, ne stim de mult si n-a mai fost atat de trist de cand era mic.
-Si cu ce ma incalzeste asta?
-Vreau doar sa stii ca el chiar tine la tine.
-Sigur ca da... Vrei sa te si cred?
-Da, vreau. Pentru ca n-am sa te las sa ii distrugi viata.
-Eu?! Dar pe el il lasi sa mi-o distruga! Halal prieten mai esti!
-Hei, n-am spus ca n-a gresit. A facut destule tampenii, crede-ma, ca atunci cand...
-Hai lasa-ma! Nu-mi spune toate prostiile pe care le-a facut.
-A spus ca prostia asta e cea mai mare. Si ca regreta ce a facut.
-Ce sa zic! Sunt convinsa...
-L-am vazut de dimineata si era varza. Nepieptanat, nespalat, nedormit... E grav, Rikki. L-ai distrus complet.
-Nu-mi pasa. El m-a distrus primul.
-Cum poti fi atat de egoista?
-Dar el cum poate?!
-Rikki, stii ca...
Nate se opri cand vazu ca Rikki avea lacrimi pe fata. Vru sa i le stearga, dar ea ii dadu peste mana, sari in apa si dusa a fost.

-Eu tot n-am incedere in el, Cleo, spuse Lewis in timp ce rasfoia o revista, asezat pe pat.
Cleo veni langa el, isi puse mainile in jurul gatului lui si il linisti:
-Dar in mine ai incredere, nu-i asa?
-Of... bine, dar daca se dovedeste ca a vrut doar sa te pacaleasca si pe tine, n-o sa mai am.

-Mie-mi convine, zise Cleo vesela si-l pupa pe nas.
Chiar atunci se auzira batai in usa si vocea lui Don:
-Cleo, imi zici si mie ce cauta baiatul ala la noi pe canapea?
Cand ii fu deschisa usa, zise:
-Ia uite! Inca unul! Unde te crezi, domnisoara?
-Domnule, nu este ceea ce credeti. Lui Zane ii era rau si eu am ajutat-o pe Cleo sa-l aduca aici.
Don le arunca o privire banuitoare si cobori scarile, spunandu-le:
-Bine, va cred de data asta, dar daca se mai intampla, as vrea sa ma sunati si pe mine.